"U mondu hè un ghjoculu !" Cusì dicia babbu quand'ellu si smaravigliava. S'infatta, per disgrazia, chì 'stu ghjoculu sia qualchì volta indiavulatu. Si ne vede a prova tutti i ghjorni. A tal puntu chì l'omu ne vene ancu à esse un ghjoculu, ellu stessu, in manu à d'altri pari soi. Ùn lasciassi ghjucà, eccu u penseru ch'ognunu deve avè, ma ghjucà, sì, ghjè a più bella manera di cuncepì a vita. Ghjucà per ùn lasciassi abbughjà i sensi di u core. Ghjè cusì chì l'avia capita Santu Cesari, amicu di babbu, ch'ùn si staccava mai di u so urganettu è ch'era sempre prontu à festighjà.
Mi vene in core a visita ch'ellu ci fece quellu ghornu, à l'assindotta benintesu. Mi ne arricordu cume s'ellu fussi avale. Scantatu ch’ellu avia a vittura à l'arice di a strada, avia cintu u so urganettu è attippendu u chjassu versu a casa, s'era messu à cantà à voce rivolta è senza fiaccà, malgradu l’anni, a so canzona preferita :
" O cara s'è tù sapessi
l'affanni di u mo core
ùn sai ciò ch'hè l'amore
à sempre pienghje
è suspirà
ùn sai ciò ch'hè l'amore
o senza core
nun hai pietà..."
Ogni tantu, Santu facia a piantata è ripigliava in più bella u so cantu, incalchendu ogni sillaba bè, mughjendu guasi. L'affare durò una bella mez'ora. Babbu, ellu, aspettava, impinzulatu nantu a terrazza, cuntentu cum'è un pichju. È Santu a s'allungava chì sapia induve era u piacè. Tamanta gioia, semplice ma cusì prufonda. Ùn vi ne contu nunda di a festa ch'è no fecimu dopu. Canti è soni è scaccanate. Cun l’aiutu di u vinu di a Reppula, di duie sgherbe di prisuttu è forse ancu di qualchì anghjulu maliziosu. (Jbg)
Ò caru pueta da core ti salutu
RépondreSupprimerGHJANPA
JB G écrit merveilleusement le corse ,c'est fin compréhensible et surtout ce n'est pas ennuyeux
RépondreSupprimerbravo
GHje senza dubbitu u piu bellu piace di stu blog d'ave ghjanbatti a leghje
RépondreSupprimera ringrazialu
per u restu vi lacciu viaghja e discorre inde stu mondu piu fattu per me, tanti basgi a tutti
U Poarettu di M Pignon
Tanti ringrazii a Ghjanbati per aveci datu u piacè d'avè e nutizie di M Pignon.
RépondreSupprimerA prestu quantunque e amicizie
Curiosa
Cultivons la culture, c'est ce qui reste à faire dans ce grand bordel
RépondreSupprimergénéralisé qu'est devenu le monde.
Pensons à l'avenir de nos enfants !
Laissons-leur au moins cela à défendre, à l'heure où tant de langues et de cultures vont disparaître, pour le bonheur des marchands d'armes et d'illusions.
Soyons lucides et comme Sisyphe, heureux...
Sergiacciu